Pentru info sună (022) 80 85 80

Inregistrare Concurs

Nume*

Nu ati introdus numele

Prenume*

Nu ati introdus prenumele

E-mail*

Introduceti adresa email

Telefon

Tipul de studii*

Nu ati introdus tipul de studii

Universitate*

Nu ati introdus denumirea factultatii/universitatii

Anul de absolvire

Ai mai fost in SUA?*

Preferinta job*

Nu ati introdus preferinta job

Preferinta locatie*

Nu ati introdus preferinta locatia

Cod verificare ( scrie suma numerelor ) 1 + 2 = *

Nu ati introdus cod pentru verificare

Video recent

0 iunie 8, 2014
Teodor Postolachi

SUA a fost pentru mine o experienţă bună. Datorită acestei experienţe acum mă simt cu mult mai liber în cadru muncii pe care o am în Moldova. În SUA am lucrat ca Salvamar şi antrenor de înot. Am locuit în Virginia, Alexandria, un loc liniştit, frumos şi cu oameni buni care necătând la faptul că eşti străin sunt gata în orce clipă să te ajute. Cel mai mult ce mi-a plăcut în programul dat, că toate cele promise au fost îndeplinite la maxim, atât din partea companii din Moldova “Student Adventure” cât şi din partea companii ce m-a primit în USA. Nu regret nici o clipă petrecută în America şi dacă aş mai merge încă odată m-aş folosi din nou de ofertele companiei Student Adventure.

citeşte mai mult
Facebook

Finante

Banii in SUA

Dolarul SUA (USA, $) este echivalentul a 100 de centi. In circulatie se afla bancnotele cu insemnele de 1, 2, 5, 10, 20, 50 si 100 de dolari, monedele penny (1 cent), nickel (5 centi), dime (10 centi), quarter (25 de centi), half dollar (50 de centi) precum si monedele de 1 si 2 dolari.

Cea mai comoda modalitate de achitareeste cu ajutorul cartilor de credit (Visa, Master Card, American Express etc.). Acestea sunt acceptate de hotele, restaurante, magazine si in general peste tot si fara nici o restrictie.

Dolarul este singurul mijloc de plata legal pe teritoriul tarii: valutele straine nu se accepta aproape niciunde (in afara de dolarii canadieni cu care se poate plati in regiunile de frontiera cu aceasta tara).

Bancile si schimburile valutare

Schimbul valutarGetting Money From ATM

Regimul de lucru al bancilor este individual. Totusi in general in toata tara ele lucreaza de luni pina vineri, de la 09.00 pina la 15.00-17.00. In una din zilele saptaminii, adeseori vineri, bancile lucreaza pina la 18.00. Unele departamente sunt deschise simbata, dar numai in prima jumatate a zilei.

Valuta straina se poate schimba doar la oficiile bancilor mari si la sucursalele acestora amplasate in aeroporturile internationale si porturile marine. Pentru majoritatea valutelor straine se stabileste o rata de schimb vizibil mai mica decit pe bursa internationala a valutelor. Cu cat este mai mica suma cu atit este mai usor de gasit o institutie capabila sa o schimbe: numerarul in valuta straina echivalentul a $ 5000 si mai mult va fi supus la orice banca unui control obligatoriu. De asemenea, bancile care lucreaza cu valuta se gasesc destul de rar in afara principalelor orase de litoral si de frontiera, in schimb mult mai des se intilnesc in Hawaii si insulele din Oceanul Pacific aflate sub jurisdictia SUA.

Cardurile

Folosirea mijloacelor de plata fara numerar pe teritoriul SUA este cea mai raspindita. Cartile de credit si debit ale celor mai mari sisteme de plata internationale (Visa, MasterCard, Diners Club, American Express, Cirrus, Plus, Maestro, Discover etc.) se folosesc peste tot si sunt acceptate de aproape toate restaurantele, hotelele, magazinele, statiile de alimentare cu benzina, aparatele comerciale si terminalele, chiar si in provincii.

ATM-uri se gasesc la fiecare colt. Majoritatea ATM-urilor accepta cartile de credit ale emitentilor straini, insa percep un comision in marimea de aproximativ $ 1,5-2 (de cele mai multe ori acesta nu se achita pe loc, ci se scade de banca-emitenta la deservirea contului). De altfel, unele magazine au o atitudine suspicioasa fata de cartile de credit straine, mai ales in cazul cumparaturilor de sume mari si solicita un act de identitate pentru deservirea lor, dar aceasta procedura de obicei nu dureaza mult. Unele puncte comerciale automatizate solicita in scopul deservirii cartii de credit sa se indice codul postal si adresa de resedinta a posesorului cardului in limitele SUA, iar in cazul lipsei acesteia refuza sa accepte cardul pentru plata.

Bacsisul22125_11233111_opt

In SUA bacsisul se practica aproape peste tot. Cu toate acestea, de obicei nu este inclus automat in nota de plata, ci este lasat la discretia oaspetelui. La restaurantele de clasa inalta trebuie sa va orientati la suma de 15-20 % de la nota de plata, insa si la acest aspect normele variazain diferite state: in New-York si California, de exemplu, cota minima(!) de bacsis va fi de exact 20 %. In taxi-uri, la coafor si in alte domenii ale serviciilor se practica bacsisul de 10-15 % de la suma de platit, in baruri – $ 1 pentru o portie sau 15 % de la suma totala, hamalii asteapta sa fie platiti suplimentar cu $1-2 pentru un loc de bagaj, chemarea unui taxi de catreportarul hotelului – $1, femeile de servici – $1-2 pe zi, livrarea pizzei la domiciliu – $2-5 etc. De obicei bacsisul se calculeaza ca cota parte de la suma de platit pina la (!) impozitare, de aceea pentru simplificarea calculelor deseori in nota de plata se inscrie suma recomandata a bacsisului.

Bacsisul de obicei se lasa pur si simplu pe masa sau, in cazul achitarii prin cartea de credit, se adauga la semnarea notei de plata (in cecul pentru plata cu cardul de obicei se completeaza 3 rinduri – suma notei de plata, bacsisul (tips, aici se cuvine de inscris suma care se lasa) si suma totala (total, se inscrie suma primului si celui de-al doilea rind). Categoric nu se recomanda ca rindul sumei totale (total) sa fie lasat gol, altfel probabilitatea ca fara cunostinta clientului aici sa fie inscrisa orice suma dupa dorinta lucratorilor restaurantului este mare.

In fond, daca nivelul de deservire a fost cu adevarat prost, iar managerul localului nu a remediat problema, bacsisul este un mod de a exprima nemultumirea – in acest caz pur si simplu se lasa una sau doua monede marunte, ceea ce de multe ori va exprima mult mai claratitudinea dumneavoastra fata de servire decit lipsa totala a bacsisului.

In restaurantele retelelor de genul fast-food nu se practica bacsisul. Cu toate acestea, in unele localuri de acest gen la casa se amplaseaza o cutie pentru colectarea unor sume voluntare sau se completeaza un rind separat in nota de plata pe care este nevoie sa il subliniati individual in cazul unei deserviri bune. In cafenele si baruri nu se practica bacsisul, insa se recomanda sa lasati o suma oarecare personalului care v-a deservit pentru curatarea mesei de la comanda precedenta sau aducerea rapida a bauturilor. Medicii nu accepta „bacsis”, nici politistii sau functionarii guvernamentali: emiterea unor sume suplimentare catre acestia pot fi interpretate ca o incalcare fatisa a legii si sa atraga condamnarea de coruptie cu toate consecintele care decurg de aici.

Impozitul la vinzare si tax-free

In toate magazinele americane se indica pretul fara luarea in calcul a impozitului, adica de fapt cu 5-10 % mai putin de suma care va trebui achitata. Marimea impozitului care va trebui platit pe linga pretul marfii depinde de legislatia statului concret dat sau chiar a orasului.

Impozitul la vinzare in SUA reprezinta, in functie de stat si oras, de la 2,9% la 9%, cu toate ca marimea acestuia depinde si de tipul marfii (pentru mincare si haine impozitul este diferit). Impozitul nu se aplica la unele marfuri alimentare si obiecte de prima necesitate, de asemenea el este inclus de obicei in pretul benzinei si, in majoritatea statelor, in pretul bauturilor alcoolice. Totodata in unele state (Delaware) nu se practica impozitarea sau se percepe la o cota minima, in schimb insa exista diverse taxe regionale.

Din toate notele de plata ale restaurantelor si hotelelor se percep de asemenea diverse impozite suplimentare, de exemplu impozitul zilnic pentru camera sau altfel zisa taxa de turism (resort levy). Marimea si caracterul impozitelor in acest caz depind de legislatia statului concret.

Nu exista in tara un sistem tax free propriu-zis, doar in Louisiana unele magazine practica comertul fara impozit.